Chaos is Served

august 29, 2009

„Vorbim pe mess diseara,da?”.[Net-ul]

Filed under: chaos is served, Uncategorized — Etichete:, , , , , , — recipe4chaos @ 11:44 pm

Long time, no see.Stiu, n-am mai scris.Am parasit blogul odata ce a inceput vacanta, pentru ca pur si simplu n-am simtit nevoia sa mai scriu si ce-i drept, n-am avut nici extrem de mult timp la dispozitie.In ultima luna, am tot fost plecata si o sa mai fiu, m-am bucurat de soare, de vara, de prieteni si am trait tot ce nu am timp sa traiesc de la 1 octombrie incolo.

Azi mi-a venit mie asa o idee care ma tot bantuie de ceva timp, mai precis de cand am fost la munte cu cativa prieteni de familie, iar unul dintre ei era tare pornit contra calculatorului si..mai ales a internetului.De fapt , nu era impotriva netului ca mijloc de informare & stuff , ci era impotriva comunicarii online, a messengerului, twitter-ului, facebook-ului, hi5-ului.

Eu nu m-am nascut cu internet, asa cum se nasc noile generatii.Nu m-am nascut nici macar cu calculator.Primul calculator l-am avut la 8 ani, deci undeva prin clasa 1.Pe vremea aia, am invatat singura sa-l folosesc, adica sa ma joc.Mai tarziu, am invatat si sa scriu in word si sa folosesc computerul si in alte scopuri decat „jocuri”.Net nu aveam.Am avut prima oara net in clasa a 5-a, prin vesnicul „dial-up”.Nu-l foloseam decat rar si facturile la telefon veneau destul de mari, plus ca exista marele dezavantaj ca telefonul era ocupat in timp ce eu foloseam internetul.Nu aveam e-mail, nu intram pe mess, abia descopeream „tainele” internetului.. si cand zic „abia” o spun in toate sensurile: adica si cu greu, foarte greu.Viteza mica, nu tu filme, nu tu clipuri, nici nu stiam ca exista youtube.Internetul era ca un fel de univers nou pentru copilul din mine.Ma conectam de obicei seara.Nu mai stiu exact cand a aparut, dar in perioada aia stiu ca era febra „mirc-ului”.Lumea intra sa vorbeasca online.Aveam cateva prietene cu care ma conversam pe „mirc”.De yahoo messenger nici nu se punea problema.

Mai tarziu, am avansat de la dial-up la net printr-o retea de cartier.Era alta viata!Viteza mare, puteam downloada filme si muzica si, bineinteles, puteam vorbi pe mess.Messengerul era la inceput un fel de descoperire noua.Aveam e-mail, prieteni in lista, puteam sa pun „statusuri” si oamenii puteau chiar sa vada ce melodie ascult. Wow! Era ceva nou si interesant…pentru putin timp, caci a devenit o obisnuinta.Iar astazi ,mess-ul e o parte importanta nu doar din viata mea, ci si a prietenilor mei…si a majoritatii cunoscutilor.A invatat chiar si mama sa intre pe mess.That’s a new thing!

Mai mult,  internetul ne-a adus tot felul de retele sociale, in care putem sa uploadam fotografii, sa aflam pe unde mai sunt colegi si vechi prieteni ai nostri si, de ce nu, chiar sa cunoastem oameni cu aceleasi „interese” si asteptari.E drept ca multe din aceste retele s-au transformat repede in niste cai usoare „de agatat” a unor oameni nu tocmai de incredere si ,mai mult, au devenit un mod pregnant de etalare a nenumaratelor pitipoance,  cautand si ele… ce le lipseste 🙂

Recunosc ca am si eu cont de hi5 si de facebook.Si mai nou, de twitter.Twitter-ul mi se pare extrem de util, pentru ca pot sa aflu pe unde sunt prietenii mei si ce fac, fara sa dau mii de telefoane.Nu de putine ori, chiar mi-a fost de folos. 🙂

Stiu ca net-ul poate fi uneori foarte naspa si poate influenta negativ multe categorii de oameni, dar mie mi-a adus si cateva intamplari foarte dragute.Cum ziceam mai devreme, pe vremuri mirc-ul era la moda.Si asa, in vacanta dinainte de clasa a 9-a, mai intram din cand in cand si, intr-o zi, m-am conversat cu o fata, despre care am aflat ca urma sa-mi fie colega de clasa.Am tot vorbit noi…si am aflat si ca avem multe in comun, precum faptul ca aveam bunicii din acelasi loc si chiar se cunosteau…Si tot asa, ne-am imprietenit „online”.Am vrut sa ne intalnim in vara aia, dar nu am reusit, din diverse motive.Unul din ele a fost faptul ca mama era cam sceptica si mi-a zis ” si daca e vreo drogata?”.Eh, se pare ca nu era, pentru ca ne-am intalnit la liceu, hotaraseram sa stam amandoua in banca si…a devenit cea mai buna prietena a mea.Te recunosti in poveste, Recipe4Fun? 🙂

Si tot asa, pe net, prin diverse intamplari, am mai cunoscut oameni cu care imi face placere sa stau de vorba.Asa ca…desi se zice k provoaca dependenta, ca e naspa si ca nu poti sa te increzi in nimeni online, pentru ca e vorba doar de o viata virtuala, si nu de ceva real si concret, in anumite situatii net-ul e chiar bun 🙂 . Stiu ca are si multe dezvavantaje , mai ales in cazul copiilor din ziua de azi, care, asa cum am mai spus, s-au „nascut” cu internet,[Bine ca nu pe internet!],  insa, folosit in limitele normalului, poate fi placut si foarte util 🙂

C-asa-i in viata…nu-i bine sa facem abuzuri 🙂

S-auzim de bine,

Recipe4Chaos

Reclame

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.